Pisica -date fiziologice
- Temperatura :37,8-39,5;
- Respiratia :20-30 resp/min;
- Pulsul :140-240 batai/min.
- Fiziologia reproductiei
- Durata ciclului sexual :21 de zile
- Durata caldurilor :2-19 zile
- Momentul ovulatiei :Spontana
- Aparitia caldurilor dupa fatare :2 luni
- Gestatia :58-62 de zile
- Maturitate sexuala :F 6-10 luni/M 7-8 luni
- Varsta optima pentru reproductie :1 an
- Durata vietii sexuale :8-9 ani
Schema de vaccinare si deparazitare
DACA PISICA A FOST LUATA DE PE STRADA, ASTEPTATI DOUA SAPTAMANI PENTRU A VEDEA REACTIILE INAINTE DE VACCINARE!!!
Deparazitarea interna:
Prima deparazitare interna se poate face la varsta de 14 zile , urmand sa se repete o data la 14 zile de minim 2-3 ori, ulterior deparazitarea efectuandu-se de minim 2 ori pe an . Este de preferat ca deparazitarea interna sa fie efectuata de un medic veterinar.
Deparazitarea externa: pentru pui se face numai in caz de urgenta si numai cu produse speciale pentru pui. Pana la varsta de 7-8 saptamani, pisoii sunt protejati de anticorpii maternali.De aceea, va recomandam efectuarea vaccinarii dupa aceasta varsta.
7-9 saptamani –vaccin trivalent impotriva rinotraheitei virale, calicivirozei, panleucopeniei feline; 11-14 saptamani- vaccin trivalent impotriva rinotraheitei virale, calicivirozei, panleucopeniei feline si rabiei;
Schema de mai sus este pur informativa. Medicul veterinar este singurul in masura sa stabileasca programul vaccinal pentru animal in functie de contextul epidemiologic si de legislatia in viguare. Vaccinarea va fi precedata de administrarea unui deparazitant intern. Daca este cazul se va administra si un deparazitant extern ( produsele folosite fiind alese de medical veterinar ).
Reguli de intretinere a puiului in perioada de vaccinare:
- Nu se tine in curte sau alta zona supusa intemperiilor (ex. Balcon)
- Nu se tine intr-un spatiu comun cu alt animal (exceptand ceilalti membrii cuibului) chiar daca acesta este deparazitat si vaccinat corespunzator, sau intr-un mediu in care a decedat un animal.
- Nu se transporta in conditii extreme de temperatura sau umiditate.
- Se fereste de contactul cu substante toxice sau ingerarea unor corpuri straine.
Reguli de alimentatie
Pentru a asigura pisicii o viata lunga si o sanatate durabila este necesar ca alimentatia sa indeplineasca cerintele individuale, in functie de varsta si de starea fiziologica. Aceasta inseamna ca ratia trebuie sa varieze cantitativ, dar si calitativ, pe masura ce animalul creste, inainteaza in varsta si apoi imbatraneste.
Alimentatia corespunzatoare a pisicii poate fi asigurata de catre proprietar atunci cand acesta cunoaste necesitatile si obiceiurile ei alimentare. Pisica este un animal carnivor, care are exigente nutritionale deosebite, greu de asigurat printr-un regim omnivor.
In timpul perioadelor de boala (tulburari gastro-intestinale, urinare, respiratorii, febra), pisica nu isi ajusteaza corespunzator consumul de apa si deshidratarea devine o amenintare serioasa, in plus, productia urinara este in cantitate redusa (multe pisici urineaza o singura data in 24 de ore), iar urina este foarte concentrata. Trebuie, deci, incurajat consumul de apa. Pisica trebuie sa aiba la dispozitie in permanenta apa proaspata, curata, in mai multe vase,de preferinta de inox sau ceramice.
In ceea ce priveste preferintele alimentare, pisica isi selecteaza hrana dupa miros; textura si marimea bucatilor joaca de asemenea un rol important. La varsta de 5-7 saptamani se fixeaza preferintele alimentare, pe care pisica le pastreaza intreaga viata. Este important sa oferim pisoilor o hrana variata si corespunzatoare varstei.
Trecerea de la un aliment la altul se realizeaza treptat.Se inlocuieste gradat pana la un sfert de portie pe saptamana, in asa fel incat schimbarea alimentatiei sa se faca intr-o luna. Pisica mananca putin si des, atat ziua cat si noaptea, si prefera variatia alimentara. Necesitatile proteice ale pisicilor sunt mai mari decat ale cainilor, de aceea hrana industriala pentru caini nu este potrivita pentru acestea.
Proteinele de origine animala preferate de pisici sunt: carnea de pui, peste, vita, organe, smantana, ou, lapte.
Oasele de pui fierte trebuie excluse din alimentatie, pentru ca pisicile nu pot digera colagenul modificat termic.
Ficatul crud poate avea efect laxativ, iar consumul de ficat pe perioade lungi produce hipervitaminoza A, manifestata prin episoade hemoragice si leziuni cutanate. Pestele crud contine antivitamina B l, astfel incat alimentatia indelungata cu peste crud are efecte toxice.
Pe langa proteine, este bine ca ratia zilnica sa contina grasimi de origine animala, precum si fibre, asigurate de cereale si de legume. Hrana industriala este o hrana completa, echilibrata, existenta atat sub forma umeda, cat si uscata. Este foarte important ca unei pisici hranite exclusiv cu mancare industriala uscata sa nu-i lipseasca apa proaspata. Hrana uscata prezinta avantajul ca se poate adapta usor la necesitatile variate ale pisicii in cursul unei vieti.
Cele mai comune boli la pisici
Obezitatea
Din ce in ce mai multe pisici devin obeze, asta din cauza unui stil de viata extrem de sendentar, cantitatii prea mari de mancare, dar si din cauza ca sunt sterilizate. Pisica arata vizibil supraponderala, are o intoleranta ridicata la caldura, dificultate in respiratie, lipsa dorintei de a face miscare, poate sa se aleaga cu infectii urinare dese si chiar boli de inima. Sistemul osos are de suferit, caci oasele sunt supuse la o presiune mult prea mare. Ficatul se poate imbolnavi in timp daca nu sunt luate masuri de precautie. De asemenea, felina poate sa sufere de diabet si artrita. Incearca sa ii cumperi pisicii jucarii care sa o stimuleze sa se miste mai mult, sa ii cumperi mancare speciala de dieta, iar cantitatea sa fie atent supravegheata. Veterinarul este cel care te poate ajuta, indicandu-ti ce gramaj este optim pentru ca felina sa aiba o alimentatie echilibrata, nici prea multa, nici prea putina hrana.
Afectiuni ale dintilor si gingiei
Pisicile isi pot pierde dintii inainte de vreme din cauza inflamarii gingivale, acumularii placii in exces sau a unor probleme legate de sistemul imunitar. Pisicile nu mai mananca hrana solida, gingiile se resorb si dintii parca se dezgolesc, dupa care chiar cad. Pentru a evita asemenea probleme, este bine ca o data pe an veterinarul sa-i consulte dantura micii feline si sa ia masuri in cazul in care considera ca placa este in exces. Desi recomandat ar fi periajul dentar, prea putine pisici le permit stapanilor sa faca asa ceva.
Insuficienta renala acuta
Tot spre batranete apare aceasta problema la pisici, care poate duce chiar la moarte. Nu exista o rasa mai putin predispusa la aceasta boala, varsta reprezentand cel mai mare factor de risc. Si pisicile care isi petrec mai mult timp prin curti decat in casa sunt vizate. Problema apare mai des toamna si iarna, manifestandu-se prin dureri abdominale, deshidratare (aceasta nu poate fi observata de catre stapan, din pacate), varsaturi, refuzul de a consuma hrana, lipsa urinatului sau o cantitate foarte mica de urina eliminata, febra. Pisica este stresata, miauna incontinuu, se poate observa ca are dureri. Pentru ca nivelul toxinelor creste foarte mult in momentul in care nu mai este eliminata urina, este nevoie de deblocarea rinichilor, folosirea diureticelor pentru ca acestia sa produca un nivel normal de urina si de suplimente nutritive. Spre deosebire de insuficienta renala cronica, cea acuta este tratabila si se poate preveni.
Limfomul
Acesta este cel mai comun tip de cancer pe care il dezvolta pisicile, in special in a doua jumatate a vietii. Te pot pune pe ganduri scaderea in greutate, lipsa poftei de mancare, problemele tractului intestinal, umflaturile din zona toracelui si a pieptului. Cauzele nu sunt certe si, din pacate, afectiunea este rareori vindecabila, dar se poate prelungi considerabil viata felinei prin tratament. Limfomul poate afecta rinichii, ficatul, splina, creierul, pielea, ochii, caile respiratorii. Veterinarul trebuie sa faca investigatii cu raze X si chiar biopsie pentru a constata gravitatea bolii.
Bolile respiratorii
Sunt considerate de medicii veterinari boli comune la pisici. De regula acestea afecteaza tractul respirator superior si dau simptome de: nas infundat, durere in gat, inflamatii diverse ale sistemului respirator al pisicii, iar in cazuri grave bronsita, pneumonia. Astfel de boli pot afecta pisicile de toate varstele indiferent de rasa sau sex si sunt cauzate de un agent patogen, de un virus care a fost contactat de la un animal bolnav. Principalele simtome apar dupa 5-7 zile si acestea constau in faptul ca animalul stranuta, isi freaca nasul cu labuta, lacrimeaza, are scurgeri purulente la pleoape, prezinta secretii nazale, temperatura corpului creste la 40-41ºC, corneea devine opaca, apare durere in gat.
Pisica poate fi tratata acasa sau la o clinica veterinara, trebuie tinuta in repaos, la cald, sa i se dea hrana calda mai ales lichide pentru a preveni deshidratarea corpului dar niciodata fierbinti si sa i se administreze medicamente recomandate de un medic veterinar. Tutunul poate afecta sanatatea pisicii, daca sta intr-o camera unde se fumeaza si inhaleaza fumul de tigara poate suferi iritatii, stari de tuse, durere in gat, nu mai vrea sa manance si ii creste temperatura. Bronsita este o boala ce se manifesta prin frisoane, dispnee, tuse, febra, stare generala de rau si oboseala. Tratamentul se face timp de 2 saptamani, daca nu se recuge la medicamente sau alt tratament boala se agraveaza si bronsita devine cronica.
Pneumonia este o complicatie la bronsita si se manifesta prin febra mare, tuse cu sange, dificultati respiratorii, pleurezie. Este o boala foarte grava care necesita spitalizare intr-o clinica veterinara, aplicarea unui tratament de urgenta sub directa supraveghere a cadrelor medicale. Astmul se manifesta prin crize de sufocare si respiratie suieratoare, greoaie. De regula astmul survine datorita unor boli inflamatorii ale sistemului respirator.
Boala tractului urinar inferior felin (FLUTD)
Intr-o prezentare la Western Veterinary Conference din 2013, Dr. Jerold S. Bell, profesor adjunct de genetica veterinara clinica la Scoala de Medicina Veterinara Cummings din cadrul Universitatii Tufts, a declarat ca boala tractului urinar inferior felin este cea mai comuna tulburare genetica felina, care apare in aproximativ 4% din totalul pisicilor (de rasa sau mixte). Pisicile sunt diagnosticate atunci cand au simptomatologie tipica (tendinta de urinare, urineaza frecvent cantitati mici, urinare dureroasa sau urinarea in afara litierei) si au fost excluse alte cauze potentiale.
Genetica nu este singura cauza a bolii, ci se combina cu factori de risc cum ar fi stresul, obezitatea. Tratamentul pentru boala tractului urinar inferior felin privind stresul consta in imbogatirea mediului, mentinerea curata a litierei, modificari ale dietei, cresterea consumului de apa si uneori medicatie antiinflamatoare sau alte medicamente.
Nu exista test genetic pentru depistarea bolii tractului urinar inferior felin.
Diabetul zaharat
Diabetul de tip II este comun in intreaga populatie de pisici, insa pisicile Birmaneze au o incidenta semnificativ mai mare din cauza geneticii lor. Simptomele tipice ale diabetului includ cresterea apetitului hidric, cresterea frecventei urinare si pierderea in greutate in ciuda unui apetit bun sau chiar crescut. Deoarece nu este disponibil un test care sa determine care pisica Birmaneza este expusa riscului de aparitie a diabetului, se aplica regulile generale de prevenire, cum ar fi managementul greutatii, incurajarea exercitiilor si dieta echilibrata. In cazul diagnosticarii pozitive, tratamentul implica injectii cu insulina zilnice.
Micoza (dermatofitoza)
Este, de asemenea, o infectie contagioasa a pielii, scalpului sau unghiilor pisicii. Este cea mai raspandita boala de piele in randul pisicilor. Se raspandeste direct (de la o pisica la alta) sau indirect (prin contact cu obiecte, sol contaminat). Sporii ciupercii care produce micoza pot trai cativa ani in conditii prielnice. Micozele se intalnesc, de regula, la pisicile tinere sau la cele cu parul lung. Sunt predispuse la micoze si pisicile cu probleme de piele preexistente sau traumatisme ale acesteia sau cele care traiesc alaturi de mai multe pisici, posibil infectate, in spatii aglomerate. Factorii care predispun la micoza sunt stresul, alimentatia saraca, cancerul, tratamentul cu medicamente care slabesc sistemul imunitar.
Se manifesta prin aparitia unor zone circulare lipsite de par in diferite regiuni ale corpului. Pielea afectata este crustoasa si inflamata. Pisica se poate scarpina sau poate avea acnee in zona barbiei sau “matreata”. Insa o modificare a aspectului blanii si/sau pielii poate fi asociata cu o micoza. Micoza arata similar cu alte boli ale pielii, astfel ca este dificil de diagnosticat numai pe baza aspectului pielii, de aceea sunt necesare teste de laborator.
Tratamentul micozelor poate fi destul de costisitor. Pe langa pisica trebuie aplicat un tratament si mediului ei ambiant. In cazul multor pisici micoza se trateaza de la sine, insa un tratament adecvat va elimina mai repede problema. Micoza este considerata o boala zoonotica, adica poate fi transmisa de la animal la om. Asadar, pentru a preveni imbolnavirea, trebuie sa va spalati pe maini dupa ce ati atins pisica cu micoza sau ati facut curat in ladita acesteia.
Bolile de ochi
Sunt foarte frecvente la pisici, dintre acestea fac parte conjunctivita, patrunderea unui corp strain in ochi, leziuni oculare si altele. Pisica prezinta inflamatii la nivelul ochilor a membranelor conjunctive, lacrimeaza tare sau are canalele lacrimale blocate, are alergii sau anumite simptome care arata prezenta unor infectii cum sunt secretiile purulente. In cazul in care are un corp strain in ochi cu siguranta are dureri si leziuni oculare, lacrimeaza excesiv si are corneea inflamata, uneori ochiul poate fi grav deteriorat.
Bolile sistemului digestiv
Sunt si ele boli comune la pisici. Dintre acestea fac parte gastroenterita, inflamarea glandelor anale, diareea, constipatia, enterita, inflamatia stomacului, viermii intestinali si problemele create de ingerarea unor corpuri straine sau produse alimentare neadecvate. Simptomele care indica prezenta unor astfel de boli sunt: lipsa poftei de mancare, greata, varsaturi, cresterea temperaturii corpului la 40ºC, diaree uneori cu sange, senzatie de sete accentuata, dureri la stomac, febra, inflamatii ale diferitelor zone ale intestinelor. Pisica trebuie dusa la medic pentru a i se stabili un diagnostic si un tratament adecvat.
Bolile sistemului excretor
Fac parte din categoria de boli comune la pisici si sunt urmatoarele: cistita, pietre la vezica urinara, nefrita si altele. In cazul acestor boli pisca are dificultati de urinare, uneori urina ei poate fi cu sange, are dureri locale, stari febrile, isi pierde pofta de mancare, are stari de letargie si apatie. Medicul ii va stabili un diagnostic si ii va administra de regula un tratament pe baza de medicamente antibiotice si calmante. Intotdeauna tratamentul trebuie aplicat de urgenta pentru ca pisica sa nu faca alte complicatii si sa nu mai sufere, aceste boli fiind foarte dureroase pentru ea.