PROIECT PRIVIND GESTIONAREA CÂINILOR CU ȘI FĂRĂ STĂPÂN

  1. Cauzele existenţei şi perpetuării situaţiei câinilor fără stăpân
  2. Metode şi soluţii
  3. Logistică program de sterilizare
  4. Costuri – detaliat (explicative)
  5. Surse de finanţare
  6. Implicarea organizaţiilor pentru protecţia animalelor din punct de vedere logistic

 

 

  1. Cauzele existenţei şi perpetuării situaţiei câinilor fără stăpân
    Cauza principală a problemei nu constă în câinii fără stăpân ci în câinii cu stăpân, sursa
    şi resursa esenţială şi primordială de câini fără stăpân (prin abandon). În Caraş-Severin
    numărul câinilor cu stăpân este de aproximativ 3.5 ori mai mare decât numărul câinilor
    fără stăpân.
    Cauzele existenţei şi perpetuării situaţiei câinilor fără stăpân apărută cu predilecţie în
    perioada demolărilor caselor din România, problema câinilor fără stăpân este
    întreţinută, perpetuată şi agravată de:
    Abandonul masiv de către deţinători a puilor sau a câinilor adulţi deveniţi inutili,
    incomozi, în special din mediul rural şi sub-urban în mediul urban (mii de câini
    abandonaţi anual în stradă) – fenomen generat de lipsa educaţiei, responsabilizării şi a
    condiţiilor minime necesare cultivării valorilor morale, lipsa accesului la informaţii de
    ordin legislativ precum şi lipsa precedentelor legale sancţionatorii în România pentru
    încălcarea legislaţiei privind protecţia animalelor;
    Acţiunile organizate de colectare a câinilor de pe raza unor unităţi administrativteritoriale şi abandonarea pe teritoriul altora;
    Lipsa sterilizării în masă a câinilor cu şi fără deţinător şi a unor metode specifice
    societăţii moderne de control al populaţiei canine (cu stăpân şi fără stăpân);
    Lipsa de acţiune eficientă a administraţiilor locale – în majoritatea UAT nu se derulează
    niciun program de gestionare a câinilor astfel încât câinii existenţi în stradă şi cei
    abandonaţi continuă să se înmulţească, să migreze în alte localităţi sau, în unele cazuri,
    aceştia sunt relocaţi de chiar serviciile de gestionare a populaţiei canine;
    Practicile desfăşurate până în prezent care şi-au demonstrat în mod indiscutabil
    ineficienţa (eliminarea din teritoriu prin omorâre sau încarcerare în masă în adăposturi –
    aceste metode presupunând costuri extrem de ridicate în toată ţară, rezultatele
    acestora fiind însă inexistente).
    Deşi răspund zilnic zecilor de apeluri care semnalează abandonuri sau urgenţe,
    asociaţiile de protecţie a drepturilor animalelor au nevoie de ajutor pentru a putea face
    faţă valului de animale aruncate pe strada de către proprietari inconştienţi care
    sfidează legea.
    Anual în judeţ ajung în stradă peste 9.000 de pui abandonaţi, proveniţi de la câini cu
    deţinător, la care se adaugă circa 500 câini adulţi (femele abandonate odată cu puii lor
    sau ulterior, precum şi masculi).

  2. Metode şi Soluţii

    METODE

    Uciderea câinilor
  • Nu a redus niciunde în lume numărul câinilor în stradă;
  • Implică cheltuieli foarte mari şi permanente;
  • Are efecte distructive asupra societăţii şi în special a copiilor, de la dezbinarea
    cetăţenilor şi încurajarea violenţei, până la inducerea ideii că uciderea poate
    reprezenta o soluţie pentru rezolvarea unei probleme;
  • În prezent este ilegală: Art. 71 din legea 205/2004 privind protecţia animalelor.
    Modificată şi completată prin legea 9/2008: “Este interzisă eutanasierea câinilor, a
    pisicilor şi a altor animale, cu excepţia animalelor cu boli incurabile constatate de
    medicul veterinar” (încălcarea = infracţiune)
    Decizia Curţii Constituţionale nr. 1/11.01.2012:
    “ Eutanasierea câinilor fără stăpân va fi aplicată doar în ultimă instanţă, respectiv
    numai atunci când toate celelalte soluţii au fost aplicate corespunzător de către
    autorităţile locale, dar nu şi-au atins scopul de a limita sau de a eradica acest
    fenomen”;
    “aduce atingere demnităţii umane, valoare supremă prevăzută la art.1 alin.(3) din
    Constituţie”;
    “demnitatea umană, sub aspect constituţional, presupune două dimensiuni inerente,
    ceea ce implică, în privinţa animalelor, responsabilitatea morală a omului de a îngriji
    aceste fiinţe într-un mod de natură a ilustra nivelul de civilizaţie atins.”
    Încarcerarea în adăposturi la fel ca şi uciderea câinilor, nu a dat rezultate nicăieri unde
    s-a aplicat. Totodată, implică costuri exorbitante şi permanente, pe care autorităţile
    locale le antrenează, din bugetele publice, fără rezolvarea problemei câinilor fără
    stăpân din stradă.

    SOLUȚII

    A. STERILIZAREA şi MICROCIPAREA obligatorii prin Legea 258/2013
    De reţinut este că problema cetăţenilor şi a comunităţilor în general o constituie câinii
    agresivi şi periculoşi NU populaţia canină comunitară astfel că pe parcursul aplicării
    soluţiei propuse şi până la rezolvarea definitivă a situaţiei câinilor comunitari se impune
    extragerea cu prioritate şi cu predilecţie din teritoriu a câinilor care prezintă grad de risc
    pentru cetăţeni şi pentru comunitate. S-a demonstrat că numai prin sterilizare şi
    returnare se poate reduce semnificativ numărul câinilor fără stăpân. În Oradea numărul
    câinilor a scăzut de la 4.500 la 300 în 6 ani. În Lugoj numărul câinilor a scăzut de la
    2.500 la 250 în 3 ani. După zeci de ani de ucidere în masă fără nici un rezultat în stradă,
    ţările care se confruntă cu astfel de probleme (ca Bulgaria, Turcia, Italia) au adoptat legi
    ce vizează sterilizarea şi returnarea.
    În plus, microciparea câinilor obligatorie prin lege este cea mai rapidă şi eficientă
    modalitate pentru a ţine evidenţa câinilor cu stăpân şi pentru a fi amendaţi cei care îşi
    lasă câinii nesupravegheaţi pe domeniul public.
    Concluziile studiilor realizate de Organinizaţia Mondială a Sănătăţii între 1981-1988
    (singurele studii exhaustive din domeniu) arată că îndepărtarea câinilor din teritoriu
    (încarcerare în adăposturi sau ucidere) nu oferă niciun rezultat pe termen mediu şi lung!
    Numai controlul reproducerii prin steriliizare şi reteritorializare este eficient (ghid pentru
    controlul rabiei canine, OMS, Geneva, VPH-83.43 Rev., 1987 şi ghid pentru
    management populaţie canină, OMS, Geneva, 90_166, 1990).
    În aceeaşi ordine de idei, Intergrupul pentru Protecţia şi Bunăstarea Animalelor din
    cadrul Parlamentului European solicită autorităţilor române, locale şi centrale,
    „responsabilitate etică şi implementarea soluţiei unice, bazată pe strategiile
    Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: prindere/sterilizare/returnare” (apel către
    europarlamentarii români, Strasbourg, 10 martie 2011), care să se desfăşoare în paralel
    cu implementarea unui program de educaţie.

    B. PROGRAM EDUCAȚIONAL ȘI DE INFORMARE A POPULAȚIEI
    În şcoli în domeniul protecţiei animalelor (o oră săptămânal) – de către Inspectoratul
    Şcolar, în parteneriat cu ONG-urile de profil; autorităţile au obligaţia să promoveze
    programe de educaţie, în spiritul principiilor Convenţiei Europene pentru Protecţia
    Animalelor de Companie (legea 60/2004). Programe susţinute de informare şi educare a
    populaţiei (prin seminarii, workshopuri, cursuri gratuite, pliante, postere, întâlniri),
    precum şi activităţi vizând programe de încurajare a adopţiei, sterilizării şi de combatere
    a abandonului – derulate inclusiv prin mass-media, de către organizaţii de profil,
    voluntari şi autorităţi. Promovarea programelor de sterilizare, adopţie, programelor
    educaţionale, exemplelor de bună practică, de către mass-media la intervenţia
    autorităţilor; informarea populaţiei se poate face prin intermediul presei scrise, a
    posturilor locale de radio şi televiziune, cât şi prin intermediul medicilor veterinari (atât
    din municipiu cât şi din mediul rural limitrof ). Acest tip de activitate poate fi realizat cu
    ajutorul Primăriei, DSV-ului, a massmediei şi a Poliţiei Animalelor. Pentru rezolvarea
    rapidă a problemei acţiunile educative şi informative sunt esenţiale. Deşi există
    prevederi legislative locale şi naţionale privind drepturile animalelor şi ce înseamnă un
    comportament civilizat faţă de acestea, actele normative nu sunt cunoscute populaţiei,
    iar atunci când au fost înregistrate încălcări ale legislaţiei, sancţiunile nu au fost
    corespunzătoare şi nu au fost mediatizate pentru a servi drept exemplu în comunitate.
    După informarea corespunzătoare a populaţiei se impune o perioadă de atenţionare (de
    graţie) în care Poliţia Animalelor şi Locală are rolul principal, cu sprijin din partea
    jurnaliştilor şi a formatorilor de opinie (cu alte cuvinte se pot da avertismente celor care
    continuă să încalce legislaţia în vigoare).
    În final trebuie ca legea să fie aplicată, instaurată prin sancţiuni care să fie mai larg
    popularizate în presa scrisă şi pe posturile locale de radio şi televiziune.

    C. RECENSĂMÂNTUL ANIMALELOR
  • Prevederile hotărârii:
  • Recensământul se va derula pe o perioadă de maximum 2 ani, pe raza jud. CaraşSeverin, organizarea şi efectuarea recensământului pot fi realizate de către ONG-uri cu
  • sprijinul Poliţiei Locale/Animalelor, iar informaţiile obţinute vor fi înregistrate în Registrul
  • de evidenţă a animalelor cu proprietar/deţinător legal. Pe perioada derulării
  • recensământului, proprietarii/deţinătorii legali ai animalelor, indiferent de specie, vor
  • avea posibilitatea declarării acestora personal sau digital. Totodată recenzorii vor merge
  • la fiecare locuinţă de pe raza jud. Caraş-Severin pentru a obţine datele necesare.
  • Printre obiectivele acestui proiect se numără:
  • a) Realizarea unei baze de date cu privire la numărul de animale cu proprietar/
  • deţinător legal existent pe raza judeţului Caraş-Severin.
  • b) Controlul reproducţiei animalelor de rasă comună, cu proprietar/ deţinător legal
  • existente pe raza Judeţului Caraş-Severin.
  • c) Împiedicarea abandonului puilor animalelor de rasă comună şi a animalelor
  • adulte pe domeniul Judeţului Caraş-Severin.
  • d) Responsabilizarea proprietarilor/deţinătorilor de animale cu privire la obligaţiile
  • ce le revin referitoare la creşterea şi întreţinerea acestora.
  • Potrivit hotărârii, în cazul decesului, înstrăinării animalelor, dobândirii de animale noi
  • sau reproducerii animalelor aflate în proprietate, deţinătorii au obligaţia de a informa în
  • termen de 15 zile ASPA în vederea operării modificărilor în baza de date. În caz contrar
  • pot fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 400 şi 600 de lei. Refuzul de a furniza date,
  • furnizarea de date eronate sau incomplete consituie contravenţie şi se sancţionează cu
  • amendă între 500 şi 1000 de lei.

 

D. ADAPTAREA UNEI HOTĂRÂRI DE CONSILIUL LOCAL (forma ideală: inclusiv lobby pentru o astfel de hotărâre a unei decizii a Consiliului Judeţean Caraş-Severin) privind:

  • instituirea obligativităţii deţinătorului de câini de a plăti o taxă anuală pentru
    fiecare câine deţinut nesterilizat. Taxa anuală va fi plătibilă după 24 luni de la
    începerea programului de sterilizare gratuită;
  • amendarea deţinătorilor care refuză sterilizarea câinelui în cadrul campaniilor
    de sterilizare gratuită;
  • înfiinţarea unor registre locale de evidenţă a câinilor cu şi fără stăpân la nivelul
    primăriei (dar şi a unui registru judeţean. De evidenţă la nivelul Direcţiei Sanitare
    Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Caraş-Severin care să centralizeze
    datele la nivel local);
  • obligativitatea deţinătorilor de a-şi identifica şi înregistra câinii deţinuţi în
    registrele menţionate anterior, prin intermediul medicilor veterinari, sau direct la
    primărie;
  • obligativitatea deţinătorilor de femele nesterilizate de a înregistra, prin
    intermediul medicilor veterinari de liberă practică, gestaţiile animalelor deţinute
    şi, în termen de 7 zile, a fătărilor acestora şi de a dovedi ulterior destinaţia puilor;

 

 

3. Logistică program de sterilizare

3.1 Logistică necesară: Clinici mobile, clinici fixe. Rol şi personal

A. Clinici mobile
Utilizarea clinicilor mobile este facilă şi economică fiind preferabilă în special
pentru câinii cu stăpân. Neexistând necesitatea de a transporta animalul,
receptivitatea cetăţenilor la programul de sterilizare creşte considerabil. Datorită
condiţiilor de recuperare, clinicile mobile pot activa doar cca 8 luni /an (în timpul
perioadelor cu temperaturi de peste 10 grade). În perioada rece, clinicile mobile
pot activa cu precădere în cadrul adăposturilor (private sau nu) care deţin spaţii
de recuperare. Pot fi staţionate pe o perioadă determinată de timp în locuri în
care există reţea de apă şi curent electric, posibilitatea de cazare temporară a
câinilor în perioada de recuperare post-operatorie sau pot fi amplasate în corturi
de campanie.independent de amplasarea cortului sau a cuştilor de recuperare,
clinica se deplasează pentru efectuarea sterilizărilor cât mai aproape de deţinătorii de câini. Pentru sterilizarea tuturor câinilor de interes (cu stăpân) întrun an, în condiţiile în care activitatea clinicii mobile este de 5-6 zile per
săptămână, iar media de sterilizări este de 40-50 câini zilnic, ar fi necesare două
clinici mobile.

Rol clinică mobilă:

  • sterilizare, identificare, returnare, tratamente de urgenţă câini cu şi fără stăpân;
  • program de informare, responsabilizare şi educaţie a populaţiei;
    Personal necesar per clinică mobilă:
  • 1 medic veterinar;
  • 1 asistent/tehnician veterinar (rol inclusiv de capturare);
  • ½ manager – (rol: coordonare activitate, participare la programele educaţionale
    în şcoli şi pregătire profesori activi/profesori voluntari pentru continuarea
    programului de educaţie (deserveşte 2 clinici mobile), colaborare cu organele
    abilitate să aplice prevederile legale în vigoare în domeniu;
  • 1 prinzător – îngrijitor (rol: capturare, îngrijire animale în perioada de recuperare);
  • 1 paznic – îngrijitor (voluntar sau împuternicit de către Primărie (eventual din cei
    care primesc ajutor social).
    B. Clinici/cabinete veterinare private
    În cazul medicilor veterinari ce deţin cabinete veterinare şi sunt dispuşi să se
    înscrie în program, pot fi utilizate în cazul câinilor cu deţinător sau al câinilor ce
    pot fi ţinuţi pe parcursul perioadei de recuperare de către persoane particulare.
    C. Clinică fixă (Centru de adopţie /Adăpost):
    Clinică fixă cu triplu rol: de sterilizare, adăpost şi centru de adopţie.
    Rol clinică fixă:
  • sterilizare, identificare, returnare, tratare câini fără stăpân;
  • sterilizare, identificare, returnare, tratamente prim-ajutor câini cu stăpân;
  • cazarea câinilor nereturnabili (agresivi, care necesită tratament medical, care nu
    pot supravieţui în teritoriu);
  • program de informare, responsabilizare, educaţie a poopulaţiei şi programe de
    adopţie.

 

4. Costuri – detaliat (explicative)

a. Costuri necesare o singură dată:
a.1 Clinică mobilă şi echipament:

  • Clinică mobilă (preferabil rulotă+automobil) 39.000 lei
  • Pavilion (cca 15mp) sau Cort (cca 50mp) 2.000 lei
  • Cuşcă pt. prindere/Capcană 650 lei
  • Sarbacana (pentru prindere câini prin tranchilizare), 2 buc., 200 lei
  • Plasă/Crosă pt. prindere/contenţie câini, 2 buc., 1.000 lei
  • Cuşti de transport, 5 buc., 2.000 lei
  • Cuşti recuperare individuale, 15 buc., 3.750 lei
  • Ţarc portabil (pt. 8 câini maxim) 2.000 lei
  • Sterilizator pt. instrumentar chirurgical veterinar 1.500 lei
  • Trusă tatuaj 1 buc., 350 lei
  • Cleşte crotaliere 1 buc., 100 lei
  • Vase metalice apa, hrană (30 buc) + găleată pt. apă (1 buc.) 300 lei
  • Ustensile curăţenie 100 lei
  • Echipament (uniformă, cizme cauciuc, mănuşi), 4 buc., 700 lei
  • Telefon mobil 200 lei

    Total cheltuieli necesare o singură dată/Clinică mobilă 53.850 lei

    Clinica mobilă poate fi:
    A) Clinică mobilă veterinară (echipată complet ulterior achiziţionării = cca
    25.000 Euro, incluzând transportul) sau
    B) Se poate achiziţiona (preferabil datorită costurilor scăzute +
    funcţionalitate multiplă):
  • O rulotă (2x2x6m) cu o singură osie care are deja instalate chiuvetă, toaletă
    ecologică, frigider, sursă de apă proprie, posibilităţi de conectare electricitate,
    (preţ achiziţie second hand cca 3.200 Euro) care se transformă în interior în sala
    de operaţii (se achizitionează, în principal, 2 mese metalice – cca 1.000 Euro
    total echipament Interior)
  • Rulota poate fi tractată de orice automobil, preferabil tip camionetă cu 5 locuri
    (preţ achiziţie second hand cca 5.000 Euro) pentru a fi utilizată atât pentru
    transportul personalului cât şi pentru transportul câinilor;
    a.2 Clinică fixă/centru adopţie/adăpost şi echipament (care include şi adăpost pentru
    200-300 câini): dacă se decide amenajarea unei clinici fixe noi, costul estimativ este de
    138.250 lei.
    a.3 Costuri lunare /clinică fixă(include şi adăpost cu 200 câini)
    Alte costuri (cheltuieli necesare o singură dată):
  • crotalii (pentru identificare câini fără stăpân) – din material plastic,
    dreptunghiulare, inscripţionate şi înseriate – preţ achiziţie cca 0.4 lei/buc. (TVA
    inclus);
  • generator curent – pentru clinici mobile (=2000 lei) (unde este cazul);
    Alte menţiuni
    Personalul implicat în derularea programului de sterilizare care nu se va vaccina
    antirabic (fapt dovedit prin adeverinţă medicală) va da o declaraţie pe propria
    răspundere în acest sens.
    Echipamentele – după finalizarea programului de sterilizare clinicile mobile pot fi
    achiziţionate de către medicii veterinari, de către ONG-uri, de către serviciile de
    gestionare din localităţi/judeţe sau de către alte persoane interesate – parte din
    costurile de investiţie fiind astfel amortizate ori pot fi închiriate altor judeţe.
    Există deja în ţară mulţi medici veterinari care au deja o ambulanţă dotată cu necesarul
    pentru campanii de sterilizări, tot ce este necesar este oferirea unui spaţiu unde să-şi
    desfăsoare activitatea, cazare şi mâncare. Astfel de ambulanţe pot veni în orice
    localitate şi poate steriliza în jur de 50 de animale/zi la costul de 35-40 Euro/animal.

 

  • 5. Surse de finanţare

    Intermedierea relaţiilor cu organizaţii de profil care deţin know-how-ul necesar,
    resursele umane şi financiare indispensabile pentru a oferi servicii de sterilizare în
    masă GRATUITE comunităţii locale (Vier Pfoten; Romanian Animal Rescue;
    Tierschutzverein Karlsruhe und Umgebung e.V. etc.) – numărul de sterilizări gratuite
    ce pot fi realizate pe această cale este de ordinul miilor pentru judeţul CaraşSeverin, scop ce poate fi atins în mai multe etape, pe parcursul a 24 de luni.
    Costurile proiectului sunt incomparabil mai scăzute decât costurile actuale ale
    primăriei prin contractul cu serviciulde ecarisaj existent (costuri serviciul de ecarisaj
    existent: medie lunară din 2006 până în prezent de aproximativ 28.000 lei/lună. Mai
    mult, proiectul include şi alte activităţi precum:
  • programe educaţionale, buget existent primărie;
  • înfiinţarea unui cont în cadrul număr Romtelecom pentru donare prin apel,
    donare prin sms – 2, 3, 5, 10 EUR;
  • deschiderea unui cont bancar la nivelul primăriei în care se pot face donaţii
    financiare destinate exclusiv programului de sterilizare;
  • instituirea de taxă pe câinele nesterilizat având ca subiecţi deţinătorii de câini şi
    a taxei de producători în cazul caniselor şi a cetăţenilor care deţin câini în
    scopul comercializării produşilor;
  • înfiinţarea de puncte de colectare în care să fie donaţi bani către administraţia
    locală (precum e cazul);
  • înfiinţarea de cutii în Petshop-uri, dar şi în supermarket-urile
    disponibile/dispuse, în care cumpărătorii să depună bani sau hrană pentru câinii
    fără stăpân;
  • colaborarea cu societăţi care comercializează produse alimentare, brutării,
    restaurante, cantine, societăţi care procesează carne, etc. pentru dirijarea
    produselor la limita garanţiei respectiv a resturilor de mâncare către adăposturi
    de câini – în schimbul publicizării.
    DE UNDE POATE OBȚINE PRIMĂRIA BANI PENTRU MANAGEMENTUL POPULAȚIEI
    CANINE?
  • aplicarea de amenzi contravenţionale şi penale celor care abandonează,
    maltratează sau ucid cu cruzime animalele;
  • aplicarea de amenzi contravenţionale celor care fac plângeri false cu privire la
    agresivitatea unui câine;
  • taxe aplicate proprietarilor de câini care nu vor să-şi sterilizeze câinii metişi fără
    valoare chinologică;
  • informaţii de ultimă oră indică faptul că numărul de muşcături de câini fără stăpân
    raportate de Ministerul Sănătăţii ar fi incorect, jumătate dintre cei care au primit
    vaccin antirabic fiind muşcaţi de propriul câine. Astfel de cetăţeni ar trebui
    amendaţi pentru că nu şi-au vaccinat propriul câine.

    6. Implicarea organizaţiilor pentru protecţia animalelor din punct de vedere
    logistic


    Logistică:
    a. elaborarea unui proiect de hotărâre locală (dar şi judeţean, precum e
    cazul) privitor la aspecte de gestionare câini (obligaţii consilii locale,
    deţinători etc.);
    b. cursuri de perfecţionare a medicilor veterinari care se vor implica în
    programul de sterilizare, în scopul învăţării de tehnici rapide şi eficiente
    de sterilizare – în colaborare cu medicii veterinari cu care Asociaţia Dogs
    Center deja colaborează;
    c. cursuri de instruire a asistenţilor/tehnicienilor veterinari care se vor
    implica în programul de sterilizare;
    d. realizarea machetelor grafice ale anunţurilor/afişelor şi fluturaşilor
    referitoare la programul de sterilizare derulat şi transmiterea în format
    electronic – voluntariat Asociaţia Dogs Center;
    e. macheta grafică pentru un îndrumar educativ pentru şcoli;
    f. popularizarea programului prin baza de date de care dispune şi prin siteurile proprii – voluntariat Asociaţia Dogs Center;
    g. campanii de sterilizare pentru câinii cu şi fără stăpân – în măsura
    posibilităţilor –voluntariat Asociaţia Dogs Center în colaborare cu alte
    asociaţii de profil străine;
    h. colaborare permanentă în domeniul protecţiei şi gestionării animalelor –
    între toate asociaţiile de profil dn judeţ pentru împărtăşirea know-howului şi experienţei.