- Cauzele existenţei şi perpetuării situaţiei câinilor fără stăpân
- Metode şi soluţii
- Logistică program de sterilizare
- Costuri – detaliat (explicative)
- Surse de finanţare
- Implicarea organizaţiilor pentru protecţia animalelor din punct de vedere logistic
- Cauzele existenţei şi perpetuării situaţiei câinilor fără stăpân
Cauza principală a problemei nu constă în câinii fără stăpân ci în câinii cu stăpân, sursa
şi resursa esenţială şi primordială de câini fără stăpân (prin abandon). În Caraş-Severin
numărul câinilor cu stăpân este de aproximativ 3.5 ori mai mare decât numărul câinilor
fără stăpân.
Cauzele existenţei şi perpetuării situaţiei câinilor fără stăpân apărută cu predilecţie în
perioada demolărilor caselor din România, problema câinilor fără stăpân este
întreţinută, perpetuată şi agravată de:
Abandonul masiv de către deţinători a puilor sau a câinilor adulţi deveniţi inutili,
incomozi, în special din mediul rural şi sub-urban în mediul urban (mii de câini
abandonaţi anual în stradă) – fenomen generat de lipsa educaţiei, responsabilizării şi a
condiţiilor minime necesare cultivării valorilor morale, lipsa accesului la informaţii de
ordin legislativ precum şi lipsa precedentelor legale sancţionatorii în România pentru
încălcarea legislaţiei privind protecţia animalelor;
Acţiunile organizate de colectare a câinilor de pe raza unor unităţi administrativteritoriale şi abandonarea pe teritoriul altora;
Lipsa sterilizării în masă a câinilor cu şi fără deţinător şi a unor metode specifice
societăţii moderne de control al populaţiei canine (cu stăpân şi fără stăpân);
Lipsa de acţiune eficientă a administraţiilor locale – în majoritatea UAT nu se derulează
niciun program de gestionare a câinilor astfel încât câinii existenţi în stradă şi cei
abandonaţi continuă să se înmulţească, să migreze în alte localităţi sau, în unele cazuri,
aceştia sunt relocaţi de chiar serviciile de gestionare a populaţiei canine;
Practicile desfăşurate până în prezent care şi-au demonstrat în mod indiscutabil
ineficienţa (eliminarea din teritoriu prin omorâre sau încarcerare în masă în adăposturi –
aceste metode presupunând costuri extrem de ridicate în toată ţară, rezultatele
acestora fiind însă inexistente).
Deşi răspund zilnic zecilor de apeluri care semnalează abandonuri sau urgenţe,
asociaţiile de protecţie a drepturilor animalelor au nevoie de ajutor pentru a putea face
faţă valului de animale aruncate pe strada de către proprietari inconştienţi care
sfidează legea.
Anual în judeţ ajung în stradă peste 9.000 de pui abandonaţi, proveniţi de la câini cu
deţinător, la care se adaugă circa 500 câini adulţi (femele abandonate odată cu puii lor
sau ulterior, precum şi masculi). - Metode şi Soluţii
METODE
Uciderea câinilor
- Nu a redus niciunde în lume numărul câinilor în stradă;
- Implică cheltuieli foarte mari şi permanente;
- Are efecte distructive asupra societăţii şi în special a copiilor, de la dezbinarea
cetăţenilor şi încurajarea violenţei, până la inducerea ideii că uciderea poate
reprezenta o soluţie pentru rezolvarea unei probleme; - În prezent este ilegală: Art. 71 din legea 205/2004 privind protecţia animalelor.
Modificată şi completată prin legea 9/2008: “Este interzisă eutanasierea câinilor, a
pisicilor şi a altor animale, cu excepţia animalelor cu boli incurabile constatate de
medicul veterinar” (încălcarea = infracţiune)
Decizia Curţii Constituţionale nr. 1/11.01.2012:
“ Eutanasierea câinilor fără stăpân va fi aplicată doar în ultimă instanţă, respectiv
numai atunci când toate celelalte soluţii au fost aplicate corespunzător de către
autorităţile locale, dar nu şi-au atins scopul de a limita sau de a eradica acest
fenomen”;
“aduce atingere demnităţii umane, valoare supremă prevăzută la art.1 alin.(3) din
Constituţie”;
“demnitatea umană, sub aspect constituţional, presupune două dimensiuni inerente,
ceea ce implică, în privinţa animalelor, responsabilitatea morală a omului de a îngriji
aceste fiinţe într-un mod de natură a ilustra nivelul de civilizaţie atins.”
Încarcerarea în adăposturi la fel ca şi uciderea câinilor, nu a dat rezultate nicăieri unde
s-a aplicat. Totodată, implică costuri exorbitante şi permanente, pe care autorităţile
locale le antrenează, din bugetele publice, fără rezolvarea problemei câinilor fără
stăpân din stradă.
SOLUȚII
A. STERILIZAREA şi MICROCIPAREA obligatorii prin Legea 258/2013
De reţinut este că problema cetăţenilor şi a comunităţilor în general o constituie câinii
agresivi şi periculoşi NU populaţia canină comunitară astfel că pe parcursul aplicării
soluţiei propuse şi până la rezolvarea definitivă a situaţiei câinilor comunitari se impune
extragerea cu prioritate şi cu predilecţie din teritoriu a câinilor care prezintă grad de risc
pentru cetăţeni şi pentru comunitate. S-a demonstrat că numai prin sterilizare şi
returnare se poate reduce semnificativ numărul câinilor fără stăpân. În Oradea numărul
câinilor a scăzut de la 4.500 la 300 în 6 ani. În Lugoj numărul câinilor a scăzut de la
2.500 la 250 în 3 ani. După zeci de ani de ucidere în masă fără nici un rezultat în stradă,
ţările care se confruntă cu astfel de probleme (ca Bulgaria, Turcia, Italia) au adoptat legi
ce vizează sterilizarea şi returnarea.
În plus, microciparea câinilor obligatorie prin lege este cea mai rapidă şi eficientă
modalitate pentru a ţine evidenţa câinilor cu stăpân şi pentru a fi amendaţi cei care îşi
lasă câinii nesupravegheaţi pe domeniul public.
Concluziile studiilor realizate de Organinizaţia Mondială a Sănătăţii între 1981-1988
(singurele studii exhaustive din domeniu) arată că îndepărtarea câinilor din teritoriu
(încarcerare în adăposturi sau ucidere) nu oferă niciun rezultat pe termen mediu şi lung!
Numai controlul reproducerii prin steriliizare şi reteritorializare este eficient (ghid pentru
controlul rabiei canine, OMS, Geneva, VPH-83.43 Rev., 1987 şi ghid pentru
management populaţie canină, OMS, Geneva, 90_166, 1990).
În aceeaşi ordine de idei, Intergrupul pentru Protecţia şi Bunăstarea Animalelor din
cadrul Parlamentului European solicită autorităţilor române, locale şi centrale,
„responsabilitate etică şi implementarea soluţiei unice, bazată pe strategiile
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: prindere/sterilizare/returnare” (apel către
europarlamentarii români, Strasbourg, 10 martie 2011), care să se desfăşoare în paralel
cu implementarea unui program de educaţie.
B. PROGRAM EDUCAȚIONAL ȘI DE INFORMARE A POPULAȚIEI
În şcoli în domeniul protecţiei animalelor (o oră săptămânal) – de către Inspectoratul
Şcolar, în parteneriat cu ONG-urile de profil; autorităţile au obligaţia să promoveze
programe de educaţie, în spiritul principiilor Convenţiei Europene pentru Protecţia
Animalelor de Companie (legea 60/2004). Programe susţinute de informare şi educare a
populaţiei (prin seminarii, workshopuri, cursuri gratuite, pliante, postere, întâlniri),
precum şi activităţi vizând programe de încurajare a adopţiei, sterilizării şi de combatere
a abandonului – derulate inclusiv prin mass-media, de către organizaţii de profil,
voluntari şi autorităţi. Promovarea programelor de sterilizare, adopţie, programelor
educaţionale, exemplelor de bună practică, de către mass-media la intervenţia
autorităţilor; informarea populaţiei se poate face prin intermediul presei scrise, a
posturilor locale de radio şi televiziune, cât şi prin intermediul medicilor veterinari (atât
din municipiu cât şi din mediul rural limitrof ). Acest tip de activitate poate fi realizat cu
ajutorul Primăriei, DSV-ului, a massmediei şi a Poliţiei Animalelor. Pentru rezolvarea
rapidă a problemei acţiunile educative şi informative sunt esenţiale. Deşi există
prevederi legislative locale şi naţionale privind drepturile animalelor şi ce înseamnă un
comportament civilizat faţă de acestea, actele normative nu sunt cunoscute populaţiei,
iar atunci când au fost înregistrate încălcări ale legislaţiei, sancţiunile nu au fost
corespunzătoare şi nu au fost mediatizate pentru a servi drept exemplu în comunitate.
După informarea corespunzătoare a populaţiei se impune o perioadă de atenţionare (de
graţie) în care Poliţia Animalelor şi Locală are rolul principal, cu sprijin din partea
jurnaliştilor şi a formatorilor de opinie (cu alte cuvinte se pot da avertismente celor care
continuă să încalce legislaţia în vigoare).
În final trebuie ca legea să fie aplicată, instaurată prin sancţiuni care să fie mai larg
popularizate în presa scrisă şi pe posturile locale de radio şi televiziune.
C. RECENSĂMÂNTUL ANIMALELOR - Prevederile hotărârii:
- Recensământul se va derula pe o perioadă de maximum 2 ani, pe raza jud. CaraşSeverin, organizarea şi efectuarea recensământului pot fi realizate de către ONG-uri cu
- sprijinul Poliţiei Locale/Animalelor, iar informaţiile obţinute vor fi înregistrate în Registrul
- de evidenţă a animalelor cu proprietar/deţinător legal. Pe perioada derulării
- recensământului, proprietarii/deţinătorii legali ai animalelor, indiferent de specie, vor
- avea posibilitatea declarării acestora personal sau digital. Totodată recenzorii vor merge
- la fiecare locuinţă de pe raza jud. Caraş-Severin pentru a obţine datele necesare.
- Printre obiectivele acestui proiect se numără:
- a) Realizarea unei baze de date cu privire la numărul de animale cu proprietar/
- deţinător legal existent pe raza judeţului Caraş-Severin.
- b) Controlul reproducţiei animalelor de rasă comună, cu proprietar/ deţinător legal
- existente pe raza Judeţului Caraş-Severin.
- c) Împiedicarea abandonului puilor animalelor de rasă comună şi a animalelor
- adulte pe domeniul Judeţului Caraş-Severin.
- d) Responsabilizarea proprietarilor/deţinătorilor de animale cu privire la obligaţiile
- ce le revin referitoare la creşterea şi întreţinerea acestora.
- Potrivit hotărârii, în cazul decesului, înstrăinării animalelor, dobândirii de animale noi
- sau reproducerii animalelor aflate în proprietate, deţinătorii au obligaţia de a informa în
- termen de 15 zile ASPA în vederea operării modificărilor în baza de date. În caz contrar
- pot fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 400 şi 600 de lei. Refuzul de a furniza date,
- furnizarea de date eronate sau incomplete consituie contravenţie şi se sancţionează cu
- amendă între 500 şi 1000 de lei.
D. ADAPTAREA UNEI HOTĂRÂRI DE CONSILIUL LOCAL (forma ideală: inclusiv lobby pentru o astfel de hotărâre a unei decizii a Consiliului Judeţean Caraş-Severin) privind:
- instituirea obligativităţii deţinătorului de câini de a plăti o taxă anuală pentru
fiecare câine deţinut nesterilizat. Taxa anuală va fi plătibilă după 24 luni de la
începerea programului de sterilizare gratuită; - amendarea deţinătorilor care refuză sterilizarea câinelui în cadrul campaniilor
de sterilizare gratuită; - înfiinţarea unor registre locale de evidenţă a câinilor cu şi fără stăpân la nivelul
primăriei (dar şi a unui registru judeţean. De evidenţă la nivelul Direcţiei Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Caraş-Severin care să centralizeze
datele la nivel local); - obligativitatea deţinătorilor de a-şi identifica şi înregistra câinii deţinuţi în
registrele menţionate anterior, prin intermediul medicilor veterinari, sau direct la
primărie; - obligativitatea deţinătorilor de femele nesterilizate de a înregistra, prin
intermediul medicilor veterinari de liberă practică, gestaţiile animalelor deţinute
şi, în termen de 7 zile, a fătărilor acestora şi de a dovedi ulterior destinaţia puilor;
3. Logistică program de sterilizare
3.1 Logistică necesară: Clinici mobile, clinici fixe. Rol şi personal
A. Clinici mobile
Utilizarea clinicilor mobile este facilă şi economică fiind preferabilă în special
pentru câinii cu stăpân. Neexistând necesitatea de a transporta animalul,
receptivitatea cetăţenilor la programul de sterilizare creşte considerabil. Datorită
condiţiilor de recuperare, clinicile mobile pot activa doar cca 8 luni /an (în timpul
perioadelor cu temperaturi de peste 10 grade). În perioada rece, clinicile mobile
pot activa cu precădere în cadrul adăposturilor (private sau nu) care deţin spaţii
de recuperare. Pot fi staţionate pe o perioadă determinată de timp în locuri în
care există reţea de apă şi curent electric, posibilitatea de cazare temporară a
câinilor în perioada de recuperare post-operatorie sau pot fi amplasate în corturi
de campanie.independent de amplasarea cortului sau a cuştilor de recuperare,
clinica se deplasează pentru efectuarea sterilizărilor cât mai aproape de deţinătorii de câini. Pentru sterilizarea tuturor câinilor de interes (cu stăpân) întrun an, în condiţiile în care activitatea clinicii mobile este de 5-6 zile per
săptămână, iar media de sterilizări este de 40-50 câini zilnic, ar fi necesare două
clinici mobile.
Rol clinică mobilă:
- sterilizare, identificare, returnare, tratamente de urgenţă câini cu şi fără stăpân;
- program de informare, responsabilizare şi educaţie a populaţiei;
Personal necesar per clinică mobilă: - 1 medic veterinar;
- 1 asistent/tehnician veterinar (rol inclusiv de capturare);
- ½ manager – (rol: coordonare activitate, participare la programele educaţionale
în şcoli şi pregătire profesori activi/profesori voluntari pentru continuarea
programului de educaţie (deserveşte 2 clinici mobile), colaborare cu organele
abilitate să aplice prevederile legale în vigoare în domeniu; - 1 prinzător – îngrijitor (rol: capturare, îngrijire animale în perioada de recuperare);
- 1 paznic – îngrijitor (voluntar sau împuternicit de către Primărie (eventual din cei
care primesc ajutor social).
B. Clinici/cabinete veterinare private
În cazul medicilor veterinari ce deţin cabinete veterinare şi sunt dispuşi să se
înscrie în program, pot fi utilizate în cazul câinilor cu deţinător sau al câinilor ce
pot fi ţinuţi pe parcursul perioadei de recuperare de către persoane particulare.
C. Clinică fixă (Centru de adopţie /Adăpost):
Clinică fixă cu triplu rol: de sterilizare, adăpost şi centru de adopţie.
Rol clinică fixă: - sterilizare, identificare, returnare, tratare câini fără stăpân;
- sterilizare, identificare, returnare, tratamente prim-ajutor câini cu stăpân;
- cazarea câinilor nereturnabili (agresivi, care necesită tratament medical, care nu
pot supravieţui în teritoriu); - program de informare, responsabilizare, educaţie a poopulaţiei şi programe de
adopţie.
4. Costuri – detaliat (explicative)
a. Costuri necesare o singură dată:
a.1 Clinică mobilă şi echipament:
- Clinică mobilă (preferabil rulotă+automobil) 39.000 lei
- Pavilion (cca 15mp) sau Cort (cca 50mp) 2.000 lei
- Cuşcă pt. prindere/Capcană 650 lei
- Sarbacana (pentru prindere câini prin tranchilizare), 2 buc., 200 lei
- Plasă/Crosă pt. prindere/contenţie câini, 2 buc., 1.000 lei
- Cuşti de transport, 5 buc., 2.000 lei
- Cuşti recuperare individuale, 15 buc., 3.750 lei
- Ţarc portabil (pt. 8 câini maxim) 2.000 lei
- Sterilizator pt. instrumentar chirurgical veterinar 1.500 lei
- Trusă tatuaj 1 buc., 350 lei
- Cleşte crotaliere 1 buc., 100 lei
- Vase metalice apa, hrană (30 buc) + găleată pt. apă (1 buc.) 300 lei
- Ustensile curăţenie 100 lei
- Echipament (uniformă, cizme cauciuc, mănuşi), 4 buc., 700 lei
- Telefon mobil 200 lei
Total cheltuieli necesare o singură dată/Clinică mobilă 53.850 lei
Clinica mobilă poate fi:
A) Clinică mobilă veterinară (echipată complet ulterior achiziţionării = cca
25.000 Euro, incluzând transportul) sau
B) Se poate achiziţiona (preferabil datorită costurilor scăzute +
funcţionalitate multiplă): - O rulotă (2x2x6m) cu o singură osie care are deja instalate chiuvetă, toaletă
ecologică, frigider, sursă de apă proprie, posibilităţi de conectare electricitate,
(preţ achiziţie second hand cca 3.200 Euro) care se transformă în interior în sala
de operaţii (se achizitionează, în principal, 2 mese metalice – cca 1.000 Euro
total echipament Interior) - Rulota poate fi tractată de orice automobil, preferabil tip camionetă cu 5 locuri
(preţ achiziţie second hand cca 5.000 Euro) pentru a fi utilizată atât pentru
transportul personalului cât şi pentru transportul câinilor;
a.2 Clinică fixă/centru adopţie/adăpost şi echipament (care include şi adăpost pentru
200-300 câini): dacă se decide amenajarea unei clinici fixe noi, costul estimativ este de
138.250 lei.
a.3 Costuri lunare /clinică fixă(include şi adăpost cu 200 câini)
Alte costuri (cheltuieli necesare o singură dată): - crotalii (pentru identificare câini fără stăpân) – din material plastic,
dreptunghiulare, inscripţionate şi înseriate – preţ achiziţie cca 0.4 lei/buc. (TVA
inclus); - generator curent – pentru clinici mobile (=2000 lei) (unde este cazul);
Alte menţiuni
Personalul implicat în derularea programului de sterilizare care nu se va vaccina
antirabic (fapt dovedit prin adeverinţă medicală) va da o declaraţie pe propria
răspundere în acest sens.
Echipamentele – după finalizarea programului de sterilizare clinicile mobile pot fi
achiziţionate de către medicii veterinari, de către ONG-uri, de către serviciile de
gestionare din localităţi/judeţe sau de către alte persoane interesate – parte din
costurile de investiţie fiind astfel amortizate ori pot fi închiriate altor judeţe.
Există deja în ţară mulţi medici veterinari care au deja o ambulanţă dotată cu necesarul
pentru campanii de sterilizări, tot ce este necesar este oferirea unui spaţiu unde să-şi
desfăsoare activitatea, cazare şi mâncare. Astfel de ambulanţe pot veni în orice
localitate şi poate steriliza în jur de 50 de animale/zi la costul de 35-40 Euro/animal.
- 5. Surse de finanţare
Intermedierea relaţiilor cu organizaţii de profil care deţin know-how-ul necesar,
resursele umane şi financiare indispensabile pentru a oferi servicii de sterilizare în
masă GRATUITE comunităţii locale (Vier Pfoten; Romanian Animal Rescue;
Tierschutzverein Karlsruhe und Umgebung e.V. etc.) – numărul de sterilizări gratuite
ce pot fi realizate pe această cale este de ordinul miilor pentru judeţul CaraşSeverin, scop ce poate fi atins în mai multe etape, pe parcursul a 24 de luni.
Costurile proiectului sunt incomparabil mai scăzute decât costurile actuale ale
primăriei prin contractul cu serviciulde ecarisaj existent (costuri serviciul de ecarisaj
existent: medie lunară din 2006 până în prezent de aproximativ 28.000 lei/lună. Mai
mult, proiectul include şi alte activităţi precum: - programe educaţionale, buget existent primărie;
- înfiinţarea unui cont în cadrul număr Romtelecom pentru donare prin apel,
donare prin sms – 2, 3, 5, 10 EUR; - deschiderea unui cont bancar la nivelul primăriei în care se pot face donaţii
financiare destinate exclusiv programului de sterilizare; - instituirea de taxă pe câinele nesterilizat având ca subiecţi deţinătorii de câini şi
a taxei de producători în cazul caniselor şi a cetăţenilor care deţin câini în
scopul comercializării produşilor; - înfiinţarea de puncte de colectare în care să fie donaţi bani către administraţia
locală (precum e cazul); - înfiinţarea de cutii în Petshop-uri, dar şi în supermarket-urile
disponibile/dispuse, în care cumpărătorii să depună bani sau hrană pentru câinii
fără stăpân; - colaborarea cu societăţi care comercializează produse alimentare, brutării,
restaurante, cantine, societăţi care procesează carne, etc. pentru dirijarea
produselor la limita garanţiei respectiv a resturilor de mâncare către adăposturi
de câini – în schimbul publicizării.
DE UNDE POATE OBȚINE PRIMĂRIA BANI PENTRU MANAGEMENTUL POPULAȚIEI
CANINE? - aplicarea de amenzi contravenţionale şi penale celor care abandonează,
maltratează sau ucid cu cruzime animalele; - aplicarea de amenzi contravenţionale celor care fac plângeri false cu privire la
agresivitatea unui câine; - taxe aplicate proprietarilor de câini care nu vor să-şi sterilizeze câinii metişi fără
valoare chinologică; - informaţii de ultimă oră indică faptul că numărul de muşcături de câini fără stăpân
raportate de Ministerul Sănătăţii ar fi incorect, jumătate dintre cei care au primit
vaccin antirabic fiind muşcaţi de propriul câine. Astfel de cetăţeni ar trebui
amendaţi pentru că nu şi-au vaccinat propriul câine.
6. Implicarea organizaţiilor pentru protecţia animalelor din punct de vedere
logistic
Logistică:
a. elaborarea unui proiect de hotărâre locală (dar şi judeţean, precum e
cazul) privitor la aspecte de gestionare câini (obligaţii consilii locale,
deţinători etc.);
b. cursuri de perfecţionare a medicilor veterinari care se vor implica în
programul de sterilizare, în scopul învăţării de tehnici rapide şi eficiente
de sterilizare – în colaborare cu medicii veterinari cu care Asociaţia Dogs
Center deja colaborează;
c. cursuri de instruire a asistenţilor/tehnicienilor veterinari care se vor
implica în programul de sterilizare;
d. realizarea machetelor grafice ale anunţurilor/afişelor şi fluturaşilor
referitoare la programul de sterilizare derulat şi transmiterea în format
electronic – voluntariat Asociaţia Dogs Center;
e. macheta grafică pentru un îndrumar educativ pentru şcoli;
f. popularizarea programului prin baza de date de care dispune şi prin siteurile proprii – voluntariat Asociaţia Dogs Center;
g. campanii de sterilizare pentru câinii cu şi fără stăpân – în măsura
posibilităţilor –voluntariat Asociaţia Dogs Center în colaborare cu alte
asociaţii de profil străine;
h. colaborare permanentă în domeniul protecţiei şi gestionării animalelor –
între toate asociaţiile de profil dn judeţ pentru împărtăşirea know-howului şi experienţei.